O sa-ti fie mai greu sa-i omori cand sunt mari, decat acum. Cel putin asa-mi merge mie. Sunt mai frumusei atunci, chiar si cu malformatii, te atasezi poate de ei, dar nu stii ce sa faci cu ei, ca nu-i poti vinde si nici nu-i poti pastra daca-s prea multi. Eu ma resemnez ca puii urmatori vor fi buni, si de obicei asa se si intampla, si anesteziez puii defecti, dupa care-i trimit in lumea cealalta. Ce-i drept n-am mai patit asa ceva de multi ani, dar nu ma intrebati ce fac altfel, ca nu stiu. Probabil ca elimin cauza inconstient, automat. Si totusi am pierdut doua ture de pui de la o pereche favorita, in conditiile in care puii altora cresc fara cea mai mica problema. Au eclozat in permeat cu sare si 10% apa de robinet filtrata prin turba, la ph-6,5 si duritate generala de 1-2°dGH, ca si toti ceilalti. Au inceput sa manance gabenus, iar din acest moment au inceput sa moara pe capete. Dupa cateva ore erau toti morti. O alta pereche, frati cu perechea in cauza, isi creste normal puii eclozati in apa de 8°dGH, apa de retea cu permeat, fara turba, in bazinul comun in care-i ingrijesc si se formeaza perechile. Va puteti inchipui ce diferenta este intre incarcatura de bacterii dintre cele doua tipuri de apa, si sa trageti concluziile. Sunt sigur ca ati avut multi ocazia sa obtineti rezultate bune in conditii proaste si rezultate deplorabile in cele mai bune conditii. Mi-ar place sa pot controla veridicitatea rezultatelor analizelor apei potabile, facute de laboratoarele insarcinate cu treaba asta, daca n-ar fi asa de scump. E dureros sa omori cate o tura de pui dar nu-i singurul lucru frustrant in hobbyul nostru. Trebuie sa acceptam si nereusitele daca vrem sa reusim.