Vad ca v-ati lansat intr-o discutie interesanta de cand n-am mai trecut pe aici
Cateva opinii si observatii personale:
- filtrul ala sieve de care vorbeste Sebi si care este folosit la ponduri, se si curata
singur (anumite versiuni) deci nu trebuie sa neaparat sa il cureti manual, la capatul
sitei exista o scurgere care iese afara din cutie si se duce la canal, mizeria este impinsa
incet incet catre scurgere, si cum mai trece si apa din cand in cand se colmateaza
iesirea destul de greu; adaptarea acestei solutii la un acvariu, obligatoriu cu sump, nu
cred ca este complicata, dar necesita ceva spatiu, niste calcule, si un sistem de
autocompletare pentru apa care se pierde, care nu este multa cantitativ dar totusi
este.
- argumentul lui Sebi vis-a-vis de cata apa este continuta de un litru de materiale
filtrante are o anumita baza: la o granulatie asemanatoare a mediilor filtrante, mai multa
apa continuta de 1 litru de material filtrant inseamna o porozitate mai mare, si cel mai
important inseamna un timp de retentie hidraulica in medii mai mare
- asa cum a punctat Ioan, filtrarea mecanica si filtrarea biologica sint doua lucruri total
distincte si este indicat a nu se face la acelasi debit, pentru filtrare mecanica este
necesar un debit mare pentru a aduce mizeria din acvariu in filtru, iar pentru filtrarea
biologica este necesar un debit mult mai mic care sa asigure un timp de retentie cat mai
mare; aceasta solutie este relativ simplu de pus in aplicare intr-un sump, prin
compartimentul de filtrare mecanica trece toata apa care vine din display, iar pentru
filtrarea biologica exista doua variante, una mai scumpa care presupune un volum mai
mare de medii filtrante decat necesar la acelasi debit de apa, sau un filtru wet@dry cu
un capac cu gauri deasupra compartimentului de filtrare, diametrul gaurilor si numarul lor
se calculeaza astfel incat prin gauri si implicit prin filtru sa treaca un debit mai mic de
apa, restul de apa trecand peste filtru in compartimentul urmator; o versiune a acestui
mod de filtrare implica pozitionarea compartimentului de filtrare biologica in capatul opus
intrarii apei si alimentarea lui cu o pompa cu un debit mai mic decat debitul pompei de
recirculare; ambele variante de debite mai mici prin filtrul biologic sint testate cu succes
de Adi Radu de la Timisoara, impreuna am lucrat la proiectarea sumpului pentru un
acvariu de 1300 de litri cu cichlide, prima varianta fiind cea cu pompa separata, care a
functionat ireprosabil timp de aproape 1an, dar care are dezavantajul unui consum mai
mare de electricitate, in prezent sumpul a fost modificat astfel incat sa se foloseasca
metoda gravitationala a capacului cu gauri care permite trecerea unui debit mai mic de
apa, restul trecand peste
Factorii importanti in asigurarea unei filtrari biologice de calitate sint:
- porozitatea cat mai mare a mediilor, dar in limita in care canalele sa fie suficient de
largi incat sa permita colonizarea cu bacterii nitrificatoare; aici este o discutie pe care
ADX a atins-o tangential, exista studii de specialitate pe tema asta, si se refera la
fenomenul de difuzie al nutrientilor in biofilme, cu alte cuvinte nitrificarea se face in
biofilm, iar grosimea acestui biofilm influenteaza fenomenul de difuzie, dar mai exista
si alti factori; un articol pe aceasta tema gasiti aici:
http://jb.asm.org/content/185/5/1485.full- timpul de retentie hidraulica a apei in mediile de filtrare; daca acest timp este prea
mic pot aparea doua fenomene care influenteaza negativ filtrarea biologica:
1. nutrientii nu au timp pentru a difuza in cantitate suficienta in biofilm (cu alte cuvinte
bacteriile nu au ce sa pape pentru ca amoniacul si/sau nitritii nu ajung la bacterii;
2. debitul de apa este atat de mare incat biofilmul este "spalat", curatat de pe mediile
de filtrare si atunci influenta este de asemenea negativa
- existenta conditiilor propice pentru nitrificare, si anume pH, oxigen dizolvat,
alcalinitate, temperatura, salinitate, lumina si nivel de amoniac
Toate cele de mai sus, mai putin fenomenul de difuzie in biofilme, le-am descris intr-un
articol pe care sint convins ca l-ati citit
In final cred ca ceea ce spune Ioan si ADX este adevarat, testarea diferitelor medii
de filtrare in aceleasi conditii ne poate da macar o idee despre eficienta lor. Dar eu
as merge putin mai departe si as spune ca testarea nu trebuie facuta in orice conditii,
ci filtrul biologic respectiv trebuie proiectat si calculat in functie de parametri care
influenteaza filtrarea (spre exemplu la un acelasi debit de circulatie a apei prin 1 litru
de matrix avem un timp de retentie mai mic decat prin 1 litru de siporax, dar e posibil
ca porozitatea matrixului sa fie folosita mai eficient decat porozitatea siporaxului).
Discutiile sint ample si orice parere, idee, pot sa ne ajute in acest demers.
O zi buna,
Dragos