Din pacate mi-a trebuit un timp foarte lung, ani de zile, ca sa realizez ca ceea ce scriu altora are o insemnatate cu mult mai mare daca ma fac inteles cat se poate mai bine. De atunci incerc sa argumentez cu exemple si descrieri mai amanuntite.
Ce zici de ideea asta?
Probabil ca am (multi dintre DCR-isti) ajuns la un stadiu in care doar frica de munca ne mai opreste sa facem ce ar trebui: sa testam practic diferite materiale, cu o seriozitate fara compromise. E greu sa fi inpartial/obiectiv pana la a-ti dauna tie insuti, dar rezultatul ar fi cu siguranta o premiera in acvaristica romaneasca si poate chiar europeana, pentru ca, chiar daca s-a mai facut asa ceva de catre producatorii de suporturi pentru bacteriile din filtrele biologice, ori nu s-au facut cunoscute pe larg adevaratele rezultate, ori au existat motive sa se creada ca a fost influentat rezultatul de interese economice.

Da Ioane.... poate ai dreptate. Numai ca pana in seara aceasta... habar nu aveam cum se numeste aparatul si mai ales nu stiam costurile si mai ales... daca proprietarul este de acord cu "ideea mea creatza":

Aveam de gand si am in continuare (dar mai la vara... cand ma linistesc definitiv) sa iau 4 materiale bio si sa le testez "a la carte".
Ideea mea initiala a fost in functie de posibilitati: am 4 acvarii TetraAqua de 60Lt... am 4 filtre Hang-on Eheim Liberty sau eventual 4 Eheim 2213... am apa amoniacala in concentratie de 20%...
Doresc sa fac 4 acvarii cu aceleasi proprietati, aceeleasi caracteristici, in care sa bag cate 1Lt de Siporax, 1Lt de Matrix, 1Lt de Eheim SubstratPro si 1Lt de BioRio... Siporax nou am, Eheim SubstratPro nou am... nu imi mai ramane decat sa caut Matrix si BioRio....

Totul depindea acum de masuratori. Iar in seara aceasta abia... am ajuns la un prieten si am discutat mai pe indelete cu dansul: el are un fotometru MERCK Nova 60 http://www.labexchange.com/en/buy-devices/d/?sn=20354... cu care isi face testele la bazinul lui marin.... si este de acord sa imi testeze probele. Nu stiam preturile sau ce este necesar... si am aflat tot in seara aceasta: cam scump... dar eu unul zic ca merita, pentru a elimina dubiile viitoare asupra calitatii unui material sau al altuia.
Costul unui test este de 10€ (9,99 )... si nu ii cere el personal... atat costa o eprubeta cu reagentul ptr fiecare test. Asta inseamna 4 teste de 4 ori doar la amoniac....
Aveam si am de gand... sa setez cele 4 acvarii si sa fac teste de amoniac saptamanale timp de 4 saptamani.... si astfel sa aflu "puterea" fiecarui material in parte: in cat timp este capabil sa "sparga" amoniacul fiecare dintre ele.

Am sa deschid in momentul respectiv un topic separat in care am sa va cer ajutorul ptr ca deh: nu m-am nascut invatat! Sunt multe chestii care nu le stiu si habar nu am cum trebuie procedat in acest caz, poate ideile mele sunt gresite si trebuie procedat in alt mod.

Cat despre "eu unul optez ptr asta"... nu este decat un banal sistem Sieve... care iti suspenda inca din prima faza o mare cantitate din mizeria care vine in acvariu, mizerie care in felul acesta nu mai intra in ciclul filtrarii.... Cam asta este scopul nostru al tuturor... nu? Cat mai putina materie de "prelucrat"... ptr a nu forta inutil filtrarea sau.... ptr a nu investi mult in material filtrant.
Momentan nu este decat in faza de proiect... lipsesc "piese" din puzzle si nu imi permit sa fac afirmatii deoarece inca nu am adoptat metoda "incearca pana reusesti". Stiu ca sistemul da randament in alta ramura si... de ce nu ar da si in cazul unui acvariu?

Boaaaa, eeey!
Ce macabru suna!
Sebi draga, te rog ai grija cum te exprimi, ca parca mai vroiai sa treci si pe la mine in viata asta!Poate pentru ca nu scoate instantaneu si singur, fara interventie manuala, resturile organice din apa, asa cum o face alt tip de filtru, de care-mi aminteste dorinta ta?
Solutii pentru testare, care dau rezultate cu tolerante de, sa zicem, pana la ±10% ar indica destul de bine diferentele dintre materiale, cu toleranta mult mai mica, pentru ca lucreaza in aceleasi conditii, ar fi in orice caz suficient de relevante si ar fi, probabil, cu cel putin 50% mai ieftine.

PS
Nu-nu, nu ma refer la skimmer, ci la filtrul cu role.

Vad ca v-ati lansat intr-o discutie interesanta de cand n-am mai trecut pe aici

Cateva opinii si observatii personale:

- filtrul ala sieve de care vorbeste Sebi si care este folosit la ponduri, se si curata
singur (anumite versiuni) deci nu trebuie sa neaparat sa il cureti manual, la capatul
sitei exista o scurgere care iese afara din cutie si se duce la canal, mizeria este impinsa
incet incet catre scurgere, si cum mai trece si apa din cand in cand se colmateaza
iesirea destul de greu; adaptarea acestei solutii la un acvariu, obligatoriu cu sump, nu
cred ca este complicata, dar necesita ceva spatiu, niste calcule, si un sistem de
autocompletare pentru apa care se pierde, care nu este multa cantitativ dar totusi
este.

- argumentul lui Sebi vis-a-vis de cata apa este continuta de un litru de materiale
filtrante are o anumita baza: la o granulatie asemanatoare a mediilor filtrante, mai multa
apa continuta de 1 litru de material filtrant inseamna o porozitate mai mare, si cel mai
important inseamna un timp de retentie hidraulica in medii mai mare

- asa cum a punctat Ioan, filtrarea mecanica si filtrarea biologica sint doua lucruri total
distincte si este indicat a nu se face la acelasi debit, pentru filtrare mecanica este
necesar un debit mare pentru a aduce mizeria din acvariu in filtru, iar pentru filtrarea
biologica este necesar un debit mult mai mic care sa asigure un timp de retentie cat mai
mare; aceasta solutie este relativ simplu de pus in aplicare intr-un sump, prin
compartimentul de filtrare mecanica trece toata apa care vine din display, iar pentru
filtrarea biologica exista doua variante, una mai scumpa care presupune un volum mai
mare de medii filtrante decat necesar la acelasi debit de apa, sau un filtru wet@dry cu
un capac cu gauri deasupra compartimentului de filtrare, diametrul gaurilor si numarul lor
se calculeaza astfel incat prin gauri si implicit prin filtru sa treaca un debit mai mic de
apa, restul de apa trecand peste filtru in compartimentul urmator; o versiune a acestui
mod de filtrare implica pozitionarea compartimentului de filtrare biologica in capatul opus
intrarii apei si alimentarea lui cu o pompa cu un debit mai mic decat debitul pompei de
recirculare; ambele variante de debite mai mici prin filtrul biologic sint testate cu succes
de Adi Radu de la Timisoara, impreuna am lucrat la proiectarea sumpului pentru un
acvariu de 1300 de litri cu cichlide, prima varianta fiind cea cu pompa separata, care a
functionat ireprosabil timp de aproape 1an, dar care are dezavantajul unui consum mai
mare de electricitate, in prezent sumpul a fost modificat astfel incat sa se foloseasca
metoda gravitationala a capacului cu gauri care permite trecerea unui debit mai mic de
apa, restul trecand peste

Factorii importanti in asigurarea unei filtrari biologice de calitate sint:

- porozitatea cat mai mare a mediilor, dar in limita in care canalele sa fie suficient de
largi incat sa permita colonizarea cu bacterii nitrificatoare; aici este o discutie pe care
ADX a atins-o tangential, exista studii de specialitate pe tema asta, si se refera la
fenomenul de difuzie al nutrientilor in biofilme, cu alte cuvinte nitrificarea se face in
biofilm, iar grosimea acestui biofilm influenteaza fenomenul de difuzie, dar mai exista
si alti factori; un articol pe aceasta tema gasiti aici:
http://jb.asm.org/content/185/5/1485.full

- timpul de retentie hidraulica a apei in mediile de filtrare; daca acest timp este prea
mic pot aparea doua fenomene care influenteaza negativ filtrarea biologica:
1. nutrientii nu au timp pentru a difuza in cantitate suficienta in biofilm (cu alte cuvinte
bacteriile nu au ce sa pape pentru ca amoniacul si/sau nitritii nu ajung la bacterii;
2. debitul de apa este atat de mare incat biofilmul este "spalat", curatat de pe mediile
de filtrare si atunci influenta este de asemenea negativa

- existenta conditiilor propice pentru nitrificare, si anume pH, oxigen dizolvat,
alcalinitate, temperatura, salinitate, lumina si nivel de amoniac

Toate cele de mai sus, mai putin fenomenul de difuzie in biofilme, le-am descris intr-un
articol pe care sint convins ca l-ati citit

In final cred ca ceea ce spune Ioan si ADX este adevarat, testarea diferitelor medii
de filtrare in aceleasi conditii ne poate da macar o idee despre eficienta lor. Dar eu
as merge putin mai departe si as spune ca testarea nu trebuie facuta in orice conditii,
ci filtrul biologic respectiv trebuie proiectat si calculat in functie de parametri care
influenteaza filtrarea (spre exemplu la un acelasi debit de circulatie a apei prin 1 litru
de matrix avem un timp de retentie mai mic decat prin 1 litru de siporax, dar e posibil
ca porozitatea matrixului sa fie folosita mai eficient decat porozitatea siporaxului).

Discutiile sint ample si orice parere, idee, pot sa ne ajute in acest demers.

O zi buna,
Dragos

Buna seara Dragos, mi-ai amintit ca ar fi normal sa descrie producatorii conditiile optime pentru atingerea eficientei maxime a materialelor. Poate chiar o si fac, pe undeva.
Mersi pentru linck!

PS
Atentie la pH si alcalinitate!

Cu placere Ioan

Da, pH-ul si alcalinitatea sint foarte importante, pentru ca in procesul de
nitrificare se consuma alcalinitate, iar la un pH sub 6 practic activitatea bacteriilor
care fac nitrificarea se intrerupe complet. Asta este motivul pentru care intr-un
acvariu cu apa foarte moale cu pH sub 6, asa cum le place discusilor de la mama
lor, e bine sa se schimbe multa apa ca si metoda de filtrare pentru ca filtrarea
biologica nu mai functioneaza aproape deloc.

O zi buna,
Dragos

Iata ca a aparut! Atrag atentia celor care vor sa fie cu adevarat informati ca articolul trebuie "rontait" pe indelete... eu am trecut, deocamdata, in viteza, peste el si m-am bucurat sa descopar intr-o lucrare stiintifica confirmarea anumitor concluzii pe care le trasesem si eu, empiric.

Journal of bacteriology este o revista cotata ISI, cu un factor de impact foarte mare (3,177), rare fiind cazurile in care, la un astfel de factor de impact, revista sa permita accesul la mai mult decat abstractul articolului. In general, accesul la articol se face in urma platii unei taxe de 35 USD. Vedeti ca si la sfarsitul articolului, in capitolul "REFERENCES", veti descoperi link-uri spre alte articole, la fel de interesante.

Ca aminteai de apa care se pierde Dragos:

La un Sieve nu trebuie decat o teava de scurgere si un robinet
Iar curatarea lui se face cam asa:


Mai simplu de atat nu se poate.

Ha ha ha, eu zic sa nu te bazezi pe ce vezi in clipul acela Sebi. Nu are nici o legatura mizeria care o vezi pe sita din clip cu ce o sa ai tu pe sita la acvariul cu discusi. Imagineaza-ti o mazga lipicioasa, mucilaginoasa, bine ancorata in sita, mazga care va putea fi indepartata doar cu un furtun cu apa sub presiune cu jetul orientat si pe o parte si pe alta a sitei.
Daca te mai bate gandul sa hranesti cu mixtura atunci in maxim o saptamana sita va deveni impermeabila.
Bineanteles ca sunt doar presupuneri bazate pe experienta cu diverse alte materiale folosite la fel ca sita din clip si s-ar putea sa ma insel dar eu zic sa nu te entuziasmezi.

Dupa cum vad eu ca curge apa, trece o parte si prin filtrat, asa ca preia din el aceleasi substante pe care le-ar produce filtratul daca ar fi in acvariu. Filtratul nu este scos din apa, ci doar mutat in alt loc, in aceeasi apa.
Asta nu-i scopul filtrarii.
In afara de asta, la dimensiunile din imagine, folosit la un acvariu cu 60 de discusi maturi, trece o saptamana pana se aduna destul filtrat ca sa merite osteneala curatirii, asa ca ori trebuie miniaturizat, ori folosit pentru mai multi pesti.
Sa nu uitam ca acest tip de filtru este conceput pentru iazuri in care se hranesc mai multe kg de pesti si se mai filtreaza si toata materia organica aflata in suspensie in apa.
Gasesc ideea buna dar pentru acvarii cu discusi exista deja de mai multi ani filtre cu role, tot asa de complicat de mesterit, dar mult mai eficiente, practic ideale.
Pentru ca nu reusesc sa gasesc filtrul facut DIY, am postat ceva foarte asemanator ca si principiu de functionare:

Filtru pentru filtrare mecanică, fără întreținere semnificativă.
Filtrul folosește un material cu o calitate industrială, pe o rolă care poate fi selectată după dorință. Murdăria îndepărtată incepe de la dimensiunea de 20 de microni. Procedura: apa este pompată pe țesatură( 1 ). În filtru trece apa prin materialul filtrant ( 2 ), murdăria, paraziți, ouăle paraziților, alge, resturi vegetale, deșeurile peștilor, etc. sunt colectate.
Pe țesătură se formeaza un așa numit "tort" format din deșeuri acumulate, care ajută la îmbunătățirea filtrarii. În timp ce crește grosimea stratului de deșeuri, fluxul de apă va fi redus, iar nivelul apei va crește. Presiunea hidrostatică mare, care împinge apa prin deșeuri si țesut vor opri trecerea particulelor mai mari de 20 de microni.
Dacă ajunge apa la nivelul maxim, senzorul de nivel ( 7 ) va activa banda transportoare de sub țesatură ( 5 ) și o va transporta impreună cu deșeurile în containerul destinat ( 6 ). Panta de 30 ° a benzii transportoare asigura fixarea deșeurilor pe membrana, ca sa nu poata fi spălate de curentul de apă.
Transportorul aduce automat țesatura curata prin care cade apa și se inbogațeste in oxigen. Apa cade în recipientul pompei ( 3 ) , și de acolo înapoi în iaz, sau în filtrul biologic următor. Din cauza apei care curge, inelele se vor misca fără folosirea unei pompe de aer exterioare. Pre- filtrarea prin țesătură este atât de profundă încât nu trebuie să fie curățat filtrul biologic.
Intreținerea iazurilor cu UltraFleece se reduce enorm și asigură o calitate optimă a apei. Acest lucru duce la economii semnificative la utilizarea de medicamente, produse de tratare a apei, costuri pentru apă și energie electrică.
Personal cred ca ar fi mai bine, in cazul acvariilor cu Discus, daca se produc prea multe deseuri, sa se deplasesze panza permanent si sa se poata spala si refolosi. Cutia trebuie sa permita scurgerea apei din deseuri inaintea depozitarii acestora si trebuie sa fie inchisa pentru a evita raspandirea mirosului in incaperi locuite.
http://www.teichbau-profi.de/207/aquafo ... g-140.html